Darga OME

Draga OME,

   Inca nu mi te pot scoate din cap,in tot ce fac

tu te bagi, si chiar nu stiu cum de o faci,

apari peste tot, in bucatarie, in clasa, in camera, in/si pe calculator, in vise, in pomul de craciun, pe strada, la cea mai buna prietena in casa,

iar cand scriu in jurnal mereu apari.

Poate am inebunit, dar chiar nu poti sa dispari?

De la toti, chiar toti, ai plecat,  dar cu mine ai ramas.

Dar imi vei ramane prieten pe veci, nu vreau sa pleci,

dar din cand in cand, singuratate-am lasa-mi inapoi!

      Imi place sa te vizitez, sa iti compun, sa te pun in poezii, sa te am aproape,

ca-nainte. M-ai invatat

multe, ce sa stiu despre viata, ca muzica mereu va fi ca mine, sa

nu categorizez lumea,caci ea are numai o categorie: RAU.

   Iti multumesc ca insfarsit ai adus zapada!

Inca te apreciez foarte mult , 

nu imi vine sa cred ca am fost si suntem prieteni.:)



Sper ca ai putut primii, sau auzi, scrisoarea mea,

ti-o voi lasa s-o citesti, sau... recitesti.

MULTUMESC!

Madison Avery

Moarta, nu disparuta,

Dar nici vie.

Umblu prin lume, disperata

Cu un ingerg dat mie.

Sunt blocata aici

-- moarta pe Pamant

Si vie pt. tot ce zici,

Dar nu pentr-un mormant!

La bal omorata,

Cu-n ciripit incantator,

Iar cu o amuleta luata

De la insusi un spintecator,

Viata-mi revenii,

Iar moartea se bloca.

Inca ,mai suntem copii,

Cel putin eu, parca!?!

"Ma numesc 

Madison Avery

si trebuie sa va spun ca acolo

se afla mai mult decat puteti vedea,

auzi sau atinge.

Stiu, pentru ca eu ma aflu acolo.

Si vad. Aud. Ating.

Traiesc" 



Intradevar frumos

"E frumos a scrie versuri,

Cand nimic nu ai a spune,

Insirand cuvinte goale

Ce din coada au sa sune."

M. Eminescu-Criticilor mei

Intr-adevar frumos,

Dar mai bun ar fi un os

Sau ceva dulce,

Poate ceva chiar de la Duce.

 Ceva scris indirect,

Nu-mi place cuvantul direct,

Nu-l folosesc niciodata

Nici de-as fi cu moartea amenintata

Capul-mi pot sparge,

Punand-ul pe mari catarge

Si lipind-ul la loc,

Nimeni sa nu-si dee seama, deloc.

Razand in mari hohote

Cu propriile-mi semtimente,

Fara nici un boss,

Intradevar frumos!

                      

♦...Conseience.....♦

- I.
-Who?
-I! You don't remember me?
-No!
-I'm your best friend.
-No, you are not! I don't have friends.
-But you could have.
-Why would I want? They're all fool! I don't care about them.
-But you should.
-I was one of them, but I found out that they are thievish.
-Maybe you should stay whit them.
-Ohh... you are like my mother.
-I am more bad than her.
-Seriously?
-I'm your conseience, the old conseience.
-Its not true. How?
-So, its hapenend. I miss you.
-I'm not missing you!
-But I have to stay here.....forever!
-We shel see that!
-Maybe, but I don't go from here.
-You annoy me!

Poezie

Poezie pt. akular

Ooo...pentru mine este poezia??? Serios?  Sa stii, chiar nu trebuia...de fapt, cred ca trebuia. Multumesc!!!

De-a lungul trecutilor ani

Vine cu bani

Un mare viitor,

Ce apare-n fata tuturor

Insa, greu de spus iubit,

Totul poate lua sfarsit

Cand apare dintr-o data

O raza mare, intumecata

Ce iti scoate ochii din orbite

Si-ti spune: Omoara-te!

Ce dispare numai cu viata ta,

Dandu-ti alt nume: Ratata.

E frumoasa. Nu se aseamana cu mine, dar cred ca nici cu tine.

Poti spune sinistra dar e draguta. Vezi... de asta nu imi place viitorul. Poate fi crud, dar si bagat in cel mai dulce sirop.

Intrebari...

    Unde ma aflu? Ce e acesta? Cine esti? Te cunosc cumva? Poti sa-mi spui unde ma aflu? Stai...dareu cine sunt? De ce nu mai stiu nimic? Pot sa-mi raspunzi la intrebari? Sau, sunt prea multe? Dar poti sa-ti mai pun?  

Stii ceva despre mine? Ce sunt? De ce sunt atat de confuza? De ce imi place atat de mult senzatia asta, de confuzie? Cat e ceasul? De ce ma simt foarte obosita? De ce e atat de lmpede ca apa de sambata? De ce vreau sa ascult muzica?  De ce nu-mi raspunzi? Am pus chiar asa multe intrebari?   

   Am prieteni? Stai...ce sunt aia? De ce ma cuprinde amuzamentul? Dar de ce, de ce? De ce toate propozitiile-intrebari incep cu de ce? Raspunsuri de ce nu poti gasi? Intrebari grele ti-am pus?  Imi pare rau.    
    De ce nu mai stiu nimic? De ce te uiti asa la mine? .... Stii ceva despre mine? Eu de ce sunt aici? Cum te cheama? De ce nu pot sa ma misc? Dar de ce pun atatea intrebari? De ce vreau sa stiu? De ce nu ma pot oprii? Dar de ce imi pasa? De ce ma simt vinovata? Am facut ceva rau? O crima? Un jaf? Am ranit, cumva, pe cineva? De ce soarele se intoarce impotriva mea? Ii pasa cuiva de mine? De ce lumea e atat de rea? Oare cate intrebari mai pot scoate la iveala? De ce nu se opresc odata? De ce nu pot sa ma enervez? 
   aaaa...acum pricep, sunt o fantoma.